La insistenţele dentistului am rămas fără o măsea. Mie nu mi se părea necesar, pt că nu mă durea nimic, dar am presupuns că ştie el ce e mai bine pt mine. După ce am văzut cât de mari sunt rădăcinile unei măsele comparativ cu ce se vede deasupra gingiei (le-am primit amintire) încerc să nu mă gândesc ce şanţ trebuie să fie acum în locul lor. Foarte şmecher individul îmi spune să nu mănânc până nu trece anestezia, fără să mentioneze că după ce trece anestezia mâncarea va fi ultima mea grijă. După procedura în sine vroiam să scap cât mai repede de anestezie. Nu îmi simţeam juma de faţă şi tentativele de comunicare erau destul de penibile. Acum mă întreb doar cât de sadic trebuie să fi că să te faci dentist.
În mod suspect nu am în casă nici o aspirina său alte pastile tradiţionale. Am în schimb trei tipuri diferite de pastile de dureri. Toate valabile încă, dar fără prospect. Amănunt nesemnificativ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu