duminică, 14 septembrie 2008

Zgomot de fond - Pentru mândrul Şoim

M-a distrat cum pentru Frank Herbert amănuntul că femeile se enervează repede a fost suficient de semnificativ ca versiunea lui de femeie evoluată să stăpânească un exerciţiu de calmare. Dar hei! a fost chiar darnic cu femeile: glasul :P Nu mi se pare că a fost la fel de darnic cu bărbaţii, dar poate nu a considerat că bărbaţii ar avea nevoie să evolueze prea mult.

Dacă mentaţii şi surorile Bene Gesserit dobândesc printr-o educaţie specială capacitatea de a trage concluzii valabile legate de motivele, intenţiile şi acţiunile altora, unii din jurul nostru se văd la fel de capabili doar printr-un dar înnăscut şi experienţa lor de viaţă... de vreo două decenii şi ceva.

Îmi place să văd într-o carte SF şi o evoluţie a omului, nu doar a tehnologiei. Chiar dacă e dezvoltată prin educaţie. Dar mai mult decât talentele Bene Gesserit mi-aş dorii telepatia sau o altă metodă de comunicare mai avansată decât cea verbală, una prin care să nu se deformeze conţinutul şi să se garanteze valabilitatea lui. Mi-aş face o crăpătură în frunte, dacă l-ar ajuta pe interlocutorul meu să vadă ce e în capul meu ca să nu mai tragă concluzii pe lângă. Nu am nimic de ascuns, nu îmi e ruşine de ce gândesc. Aruncă o privire dacă poţi. M-am săturat să spun: "Eu vreau asta", iar ei să zică: "Nuuu! Te ştiu eu pe tine! Tu vrei de fapt ailaltă, da' nu vrei să spui! Nu mă păcăleşti tu pe mine, că eu's muuult mai deştept ca tine". Poate prea deştept. Atât de deştept că ai uitat să cureţi semnalul de purici. Interferenţe din experienţe anterioare probabil.

Există cumva argumentul contra, că odată cu talentul de a ne citi gândurile unul altuia ne va părăsi individualitatea. Acum... individualitatea este doar motivul neînţelegerilor dintre indivizi sau cumva şi produsul lor?

Niciun comentariu: