miercuri, 18 iunie 2008

Momentul poetic strikes back - Vreau acasa

Azi facem exceptia: fara diacritice - de trefla.

Deci... pt ca e ceva extrem de inteligent si asa m-a invatat pe mine mascariciul: orice propozitie inteligenta incepe cu "deci"! Deci, vreau acasa! Intodeauna am fost pasiva, am analizat, luat in calcul, bine hai ca incercam. Nu am luptat niciodata impotriva curentului si chiar daca ma mai apuca nu, nu sunt impulsiva. Am mers cu valul! L-am lasat sa ma duca si nu m-a dat cu capul de stanci pana acum. Acum vreau acasa! Mai lent sau mai stangaci mi-am dus toate activitatile la bun sfarsit. Nu am luat niciodata premiul intai, dar am ajuns la linia de sosire! Acum ma tenteaza rau, da' rau un "bagat picioarele si tulea acasa". Cunosc logica, stiu de ce Germania, de ce nu Romania, si pur si simplu mi se rupe. Daca trebuie sa depun efort ca sa nu ma gandesc ca vreau acasa ce sens mai are? Daca oricum nu mai pot sa merg cu valul, poate sunt suficient de mare acum ca sa merg impotriva lui. Poate chiar cu dorinta de a lua premiul intai candva odata...

Sfatul unui coleg: "Auzi... Incearca sa te uiti la desene animate!" Foarte tare!

Niciun comentariu: